Finlandezii s-au reinventat de cateva ori in istoria de 150 de ani a companiei. Va reusi Nokia sa reziste si de data aceasta?

In curand, Nokia ar putea ramane doar un brand care a intrat odata in amintirea noastra prin telefoanele anilor ’90 si 2000. O companie care s-a culcat pe laurii succesului si a uitat sa mai inoveze, iar cand s-a trezit, a fost prea tarziu. Spre sfarsitul lui aprilie, Microsoft va prelua toata divizia de telefoane a companiei. Pe scurt, va cumpara sufletul Nokia.

Nu e prima achizitie de acest gen din piata de telecomunicatii si nu va fi nici ultima. Dar reprezinta sfarsitul unei ere pe care, de ce sa nu fim corecti, o regretam de fiecare data cand punem smartphone-urile la incarcat, dupa nici o jumatate de zi.

Dar ce reprezinta achizitia in sine? Pe scurt, Microsoft a cumparat intreaga divizie de telefonie, Nokia Devices and Services, inclusiv brandul Lumia, dreptul de folosire tiomp de 10 ani pentru aproape 38.500 de patente si pe Stephen Elop (care va reveni la Microsoft, dupa o absenta de aproape 4 ani). Totul, pentru putin peste 5,2 miliarde de euro si promisiunea ca vor pastra numele Nokia pe viitoarele telefoane.

Totusi, ce se va alege de compania Nokia? Vor ramane finlandezii un nume care se va sterge usor din istorie, sau vor avea posibilitatea de a se reinventa? Povestea lor a inceput in 1865, cu o fabrica de hartie. Peste 30 de ani, Nokia trecea de la hartie la galosi, cizme si cauciucuri. Iar 15 ani mai tarziu, intrau pe piata electricelor si electronicelor.

Nokia nu a ratat nici domeniul forestier, productia de energie electrica, de televizoare sau pentru armata. Insa revolutia importanta pentru noi a venit in 1979, odata cu intrarea in ce avea sa devina aventura telefoniei mobile. Iar primul telefon portabil, Mobira Talkman, a fost lansat in 1984. Sapte ani mai tarziu, primul ministru finlandez, Harri Holkeri, dadea primul telefon folosind standardul GSM si echipament Nokia. Iar primul aparat GSM pentru public, Nokia 1011, a aparut in 1992.

Restul, e deja istorie recenta. Si pot paria ca nu exista niciunul dintre voi care sa nu fi avut sau macar sa fi pus mana vreodata pe un telefon Nokia. Cati dintre noi nu regretam zilele de glorie ale caramizilor 6110, 3210, 8110 sau singurul, unicul si inconfundabilul 3310. Unii ar da si acum fara sa clipeasca un iPhone pe un Nokia 6310i. Tonul de apel inconfundabil, ecranul simplist, chiar si Snake, erau marci ale unui telefon pe care te puteai baza. Chiar daca-l scapai de la etajul II, de multe ori puneai la loc bateria care sarea si aveai noroc sa functioneze.

Succesul corporatiei parea asigurat. Si totusi, tocmai succesul a fost cel care a oprit inovatia. A fost nevoie de viziunea lui Steve Jobs pentru a aduce smartphone-urile in atentia lumii. Nokia nu s-a trezit din reverie decat atunci cand era prea tarziu. Pierduse primul loc pe piata si devenise din lider un jucator aproape neimportant. Pentru finlandezi, lucrurile au mers din rau in mai rau si in 2011 au fost nevoiti sa apeleze la Microsoft, producatorul sistemului de operare Windows Phone. Nokia nu a vrut Android. Nu a dorit sa fie la fel ca ceilalti. A fost o alegere buna sau nu? Nu stim ce s-ar fi intamplat daca ar fi ales Android, dar stim ca in septembrie 2013, Nokia a anuntat ca va vinde catre Microsoft intreaga divizie de telefonie.

Aproape jumatate din angajatii Nokia vor lucra acum pentru Microsoft, iar gigantul din Redmond va prelua rolul ingrat de producator de telefoane feature si ieftine (dumbphones) pentru pietele emergente. Microsoft are doar de castigat. In special din vanzarea telefoanelor cu Windows Phone. Daca inainte, doar 10-40 de euro per telefon mergeau catre Microsoft, acum toti banii vor lua calea catre Redmond.

Cu ce ramane Nokia asadar? Cu trei divizii destul de importante: NSN (infrastructura si retele), Here Maps si Advanced Technologies (dezvoltare de tehnologii avansate). Prima e chiar solida, dupa ce Siemens si-a vandut partea din venture-ul Nokia Siemens Networks. Apoi, hartile Nokia vor putea fi integrate in noi telefoane, device-uri sau chiar masini. Iar cea mai promitatoare divizie este cea de dezvoltare, care va produce in continuare patente si tehnologii noi. Se va mai atinge Nokia de piata telefoanelor? E putin probabi in urmatorii ani, daca ne gandim ca au interdictie de a-si folosi numele pana in 2015, ca nu mai au brandul Lumia si nici macar infrastructura. Vom vedea brandul in schimb pe produsele Microsoft.

Totusi, Nokia pare sa nu-si fi aratat cantecul de lebada. E o companie care si-a demonstrat adaptabilitatea si ar putea reveni in atentia mondiala profitand de trendul din ce in ce mai pronuntat al Internet of Thing (internetul lucrurilor). Un domeniu aflat inca la inceput, un hype despre care mai mult se vorbeste si in care nu prea se face. Compania inca mai are forta necesara. Inca mai are aproape 56.000 de angajati, dintre care 6.000 doar in Finlanda si resurse financiare noi, in urma achizitiei. Iar entuziasmul cu care CEO-ul Risto Siilasmaa vorbeste despre conectivitate si Internet of Things ne face sa credem ca exista viata si dupa Microsoft si vom fi martorii unei reveniri a companiei care a trecut de la lemne si hartie la telefoane mobile.

Share articol: