Imaginile captate de Perseverance le-au permis oamenilor de știință să „călătorească în timp” și să „vadă” felul în care arăta planeta Marte în urmă cu miliarde de ani. 

Craterul Jezero, zona de pe Marte pe care o explorează Perseverance, a fost un lac foarte liniștit în urmă cu 3,7 miliarde de ani. Un râu se vărsa în această acumulare de apă, iar uneori producea inundații masive și aducea în lac stânci uriașe care se află acolo și astăzi.

Descoperirile au fost publicate recent în revista Science și au fost detaliate în urma primei analize științifice a imaginilor trimise de rover, care surprind urmele lăsate de stânci în interiorul craterului.

Noile informații subliniază importanța roverelor pentru explorarea suprafeței lui Marte. Imaginile captate anterior de corpurile care doar orbitează planeta au trimis către alte piste, însă aceste înregistrări la sol oferă dovezi concludente referitoare la existența unei „delte” formate în trecut în jurul unui râu antic.

„Toate acestea ne ajută să înțelegem mult mai multe despre circuitul apei pe Marte”, a declarat Amy Williams, coautor al studiului și astrobiolog la Universitatea din Florida. „Din imaginile captate de pe orbită ne-am dat seama că cel mai probabil apa a format această deltă, dar analizarea acestor mostre este similară cu citirea unei cărți, după ce ai putut să vezi doar coperta. Așa mă aflu cel mai aproape de planeta Marte, iar faptul că pot vedea aceste roci este uimitor și extrem de frumos”, a mai explicat aceasta.

Atunci când Perseverance a aterizat în craterul Jezero, pe 18 februarie, se afla la doar câțiva kilometri distanță de deltă. Chiar înainte ca roțile să înceapă să se miște, acesta a realizat fotografii care au fost trimise echipei de pe Pământ, ca niște vederi de pe Marte cu o valoare științifică incredibilă.

Imaginile au arătat straturi complexe de sedimente care păreau să fi fost create de o apă curgătoare, mai degrabă decât să fie rezultatul vântului sau al altor procese. Straturile superioare ale deltei conțin și stânci masive cu un diametru de peste un metru și grele de câteva tone. Dată fiind localizarea lor la suprafața straturilor sedimentate, cercetătorii sunt de părere că ele provin din afara craterului și că au fost aduse de la o distanță de peste 40 de kilometri.

Acest aspect demonstrează și că lacul antic era, în mare parte, calm până în momentul în care a fost nevoit să acumuleze un volum de apă foarte mare care a generat inundații masive. „Cel mai surprinzător lucru vine din faptul că avem oportunitatea de a estima momentul în care acest crater a trecut de la un mediu similar cu cel de pe Terra și cu potențial de a fi locuit, la acest peisaj dezolant pe care îl vedem acum. Aceste stânci masive ar putea fi urme ale procesului de tranziție și nu am mai văzut așa ceva în nicio altă zonă de pe Marte”, au mai spus cercetătorii.

O componentă cheie a misiunii lui Perseverance este și aceea de a colecta mostre ale formelor de relief considerate interesante, așa că roverul ar putea trimite pe Terra 30 de astfel de fragmente până la începutul anilor 2030. Acestea ar putea dezvălui dacă viața a existat vreodată pe Marte. „Acum avem oportunitatea să căutăm fosile. (...) Este un maraton, dar potențialul e uriaș”, a precizat Tanja Bosak, coautor al studiului și profesor MIT, citată de CNN. 

__________________________________________________________________________________________________

Urmăriți emisiunile preferate pe protvplus.ro:

Share articol: