Petrolul a inlaturat de la putere lideri politici, a creat razboaie si a rasturnat economia mondiala de nenumarate ori de la descoperirea lui si pana acum. Sa ne inchipuim lumea fara el, ar fi un exercitiu complicat de imaginatie.

In jur de 90 la suta din vehiculele de pe planeta functioneaza cu combustibili pe baza de petrol, iar lumea epuizeaza in fiecare zi 88 miliarde de barili, potrivit datelor din 2010. Intreaga economie mondiala e la cheremul acestei resurse naturale si, se spune ca, o scadere cu 10 dolari a pretului barilului ar duce la o crestere economica de 0,2 - 0,3 la suta, ajutand multe domenii, intre care aviatia sau industriile producatoare de mase plastice si ingrasamant chimic.

Consumul de petrol, la nivel mondial, a scazut cu 5% din 2005 si pana azi, insa rezervele de care dispune planeta ne vor mai ajunge inca 40, cel mult 90 de ani, potrivit diferitelor estimari. Prin urmare, cercetatorii trebuie sa gaseasca o sursa de energie alternativa viabila in urmatoarele decenii, iar eforturi sustinute se fac in acest moment la nivelul Uniunii Europene. In comunitate, benzina poate contine pana la 5% etanol si sunt discutii pentru cresterea acestei proportii. La pompele din Franta deja se gaseste amestec cu 10% etanol, iar in Suedia cu 15%. Studii serioase se fac in cadrul companiilor petroliere, direct implicate in gasirea unor alternative pentru momentul in care petrolul va disparea.

 

Combustibili pe baza de alcool

Primii carburanti bio au fost facuti cu ajutor zaharului, uleiului vegetal si amidonului. Etanolul este cel mai cunoscut, insa pe langa el se mai folosesc propanolul si butanolul. Acestia se fabrica prin fermentarea zaharurilor, amidonului sau celulozei.

Despre biobutanol se spune adesea ca poate inlocui benzina si poate fi folosit fara probleme la un motor care functioneaza cu benzina, la fel cum se intampla cu biodieselul pentru motoarele diesel.

Acesti biocarburanti se fabrica prin fermentarea unor zaharuri care provin din porum, sfecla de zahar, grau, trestie de zahar, melasa sau orice produs din care se pot face bauturi alcoolice, ca de exemplu cartofi sau fructe stricate.

In Europa, biodieselul este cel mai intalnit combustibil bio. Se face din grasime animala, soia, ulei de rapita, de mustar, de floarea soarelui, de palmier si asa mai departe. Biodieselul pur are cele mai putine emisii dintre toti carburantii diesel. Are insa un dezavantaj: la temperaturile scazute poate deveni mai vascos.

Ulterior, in categoria biocombustibililor au aparut produse din generatia a doua, ca de exemplu etanol celulozic, carburant din alge, biohidrogen, biometanol si asa mai departe.

 

Mancare vs. combustibil

Nu doar necesitatea trecerii la biocombustibili este in crestere, ci si nevoia de hrana a populatiei. Cat la suta din terenurile agricole ar trebui sa fie cultivate cu plante din care se pot fabrica biocarburanti e o intrebare care genereaza polemici pe toate continentele.

Suprafetele de teren pe care cresc astfel de plante s-au inmultit in ultimii ani. Porumbul sau trestia de zahar, de exemplu, pot deveni atat hrana, cat si biocombustibili. Iar aceasta lupta ar putea duce la un pret mai mare al alimentelor, cu toate ca studiile desfasurate in ultimii 5 ani au negat acest lucru. Cifrele vorbesc de majorari de 3 pana la 30 la suta de preturi la alimente, ca urmare a cultivarii suprafetelor agricole cu plante care pot fi transformate in biocarburanti.

Discutiile pe acest subiect continua si la nivelul Uniunii Europene, iar o parte din rezolvare pare sa fie data de transformarea in biocombustibili a deseurilor alimentare.

 

Automobile electrice

Nu sunt deloc o inventie noua. Erau extrem de apreciate la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, dupa care popularitatea lor a scazut, pentru ca au aparut cele care functioneaza pe baza de benzina sau motorina. Criza energetica din anii 1970 si 1980 a reluat pentru scurt timp interesul pentru masinile electrice, urmand ca ele sa fie din nou pe val dupa anul 2000, ca urmare a ingrijorarilor aparute pe marginea cresterii pretului petrolului.

La inceputul lui 2012, cea mai apreciata masina electrica era Nissan Leaf (foto jos), vanduta in peste 22.000 de exemplare in intreaga lume.

Alte masini electrice sunt Tesla Roadster, REVAi, Renault Fluence Z.E., Buddy, Mitsubishi i MiEV, Tazzari Zero, Smart ED, Wheego Whip LiFe, Mia electric, BYD e6 si Bolloré Blue Car.

In ciuda avantajelor clare, precum emisiile poluante zero si zgomotul care lipseste, masinile electrice au cateva probleme. In primul rand sunt mult mai scumpe decat cele care merg pe benzina sau motorina si de cat hibridele. O alta ar fi lipsa unei infrastructuri care sa le permita soferilor sa-si alimenteze masinile. Mai multe guverne au venit cu politici pentru a incuraja vanzarea de vehicule electrice, insa deocamdata rezultatele sunt modeste.

 

Energie nucleara

Poate ca ar fi mai greu sa ne imaginam o masina sau un avion care sa functioneze cu energie nucleara, insa orice este posibil. Incercari s-au facut inca din 1950, cand Ford a venit cu un concept de masina botezata Ford Nucleon.

Automobilul a fost proiectat, potrivit Ford, in ideea in care in anii care aveau sa urmeze, reactoarele nucleare ar fi urmat sa devina mai mici, mai usoare si mai sigure. Masina ar fi trebuit sa functioneze 5.000 mile cu un plin. Ford n-a construit niciodata automobilul acesta. Tot ce exista este un model la jumatate din dimensiunile din proiect.

Share articol: