În sudul Franței, pe o suprafață de 42 de hectare, lângă localitatea Saint-Paul-lez-Durance, se ridică un complex uriaș, unde va fi construit cel mai mare reactor de fuziune nucleară din lume. La proiect lucrează experți din 35 de țări din întreaga lume, inclusiv 35 de români.

Scopul ITER (International Thermonuclear Experimental Reactor) este să producă experimental energie prin fuziune nucleară. Această nouă tehnologie ar putea fi sursa de energie a viitorului – sigură, nepoluantă, accesibilă și inepuizabilă.

După cum a explicat directorul general al proiectului, Bernard Bigot, în acest interviu acordat Yoda.ro, fuziunea nucleară va putea înlocui cu success actualele centrale atomice, dar și centralale care functionează pe bază de combustili fosili.

Cum se obține fuziunea nucleară

Prin încălzirea hidrogenului la temperaturi extrem de ridicate, atomii acestui element chimic fuzionează între ei și formează heliu, reacție prin care se eliberează o cantitate foarte mare de energie. Fuziunea nucleară presupune, de fapt, reproducerea într-un reactor a reacției care are loc în interiorul stelelor. Totodată, din cauza temperaturii extrem de ridicate, gazul se transformă în plasmă, care este reținută în interiorul reactorului (numit Tokamak) cu ajutorul unui câmp magnetic extrem de puternic.

ITER ar urma să producă prima plasmă în anul 2025. Vor urma, periodic, alte experimente, iar în anul 2035 cercetătorii ar trebui să poată obține o plasmă deuterium-tritium, care va produce 500 MW de energie, de 10 ori mai mult decât cantitatea de energie care va fi folosită pentru încălzirea plasmei (doar 50MW).

Prin urmare, reactorul va genera de 10 ori mai multă energie decât va consuma pentru funcționare. Această energie nu va fi însă transformată în electricitate și folosită, ci doar produsă în scopul cercetării. Fuziunea nucleară ar putea ajunge să fie folosită pe scară largă abia în jurul anilor 2050-2060.

În interiorul Tokamakului se va atinge cea mai ridicată temperatură de pe planetă: 150 de milioane grade Celsius. La doar câțiva metri distanță va exista un sistem de răcire pe bază de heliu lichid, a cărui temperatură se va apropia de zero absolut.

ITER este un proiect uriaș, de aceea și provocările sunt numeroase pentru cei care iau parte la el. Acordul oficial pentru realizarea proiectului a fost semnat în 2006, iar de atunci muncitori și specialiști din 35 de țări lucrează aici. Vor fi construite în total 39 de clădiri și zone tehnice, plus reactorul nuclear, numit Tokamak (acronim în limba rusă, care înseamnă „cameră toroidală magnetică”). Uniunea Europeană are cea mai mare implicare în proiect, acoperind aproximativ 46% din costuri, dar la proiect participă și China, India, Japonia, Rusia, Coreea și Statele Unite.

Complexul este finalizat acum în proporție de 70%, iar statele europene sunt responsabile de construirea infrastructurii și a clădirilor de pe platforma ITER. Clădirea reactorului este aproape gata, iar asamblarea Tokamakului va începe anul acesta și va dura 5 ani.

Care este contribuția experților români

Contribuția României la acest proiect este foarte importantă. Mai multe laboratoare de cercetare și firme private din țară colaborează cu cercetătorii de la ITER și produc componente pentru reactor. Din 2008 până în 2017, firme și laboratoare din România au semnat cu ITER contracte în valoare de 600.000 de euro. Costul total al proiectului este estimat la aproximativ 20 de miliarde de euro.

În anul 2009, experții români au conceput un material special, care să acopere pereții reactorului de fuziune, pentru ca acesta să reziste la plasma fierbinte din interior. Acest înveliș a fost produs de Asociația Euratom și a fost considerat cel mai bun sistem de protecție la temperaturi extrem de înalte. Dar contribuția românilor nu se oprește aici.

Tokamakul va avea 23.000 de tone, iar complexul care va găzdui reactorului va curprinde 3 clădiri, care vor cântări în total 400.000 de tone. Întreaga construcție este susținută pe 493 de coloane seismice, care au fost fabricate în România, la Pitești.

De asemenea, a doua clădire ca importanță, holul de asamblare (vezi poza mai jos), prin care vor trece toate componentele Tokamakului, a fost fabricată cu materiale din România, la Călărași. Totodată, și structura metalică de susținere a podurilor rulante (cu o greutate totală de 1500 de tone) care vor transporta toate componenetele reactorului, va fi fabricată la Călărași.

Cine sunt românii care lucrează la ITER

În cadrul ITER lucrează acum 35 de români, specialiști în diferite domenii: ingineri mecanici și electrici (o parte dintre ei recrutați de la centrala de la Cernavodă), ingineri constructori, desenatori tehnici (care concep designul și plasarea componentelor în schema reactorului), specialiști în controlul calității, economiști, juriști, experți în comunicare, iar șeful Cabinetului Directorului General este de asemenea român.

Iată o parte din românii implicați în acest proiect:

În 2008 au venit la ITER Răzvan Rusenescu – Designer CATIA, Mihai Condilă – Design Integration Engineer, Leontin Carafa – inginer de integrare.

În 2010 s-au alăturat echipei Andreea Rîsnoveanu – cooling water engineer și George Rocco Vîrvescu – designer.

În 2013 au venit Bogdan Pintea – inginer și Marius Soare – integration engineer deputy/designer.

În 2014 echipa românilor de la ITER s-a mărit cu Andreea Novac – designer, Alexandru Ionescu – civil works supervisor, iar din 2015 i-a inclus și pe Ioan Cruceana – șeful cabinetului directorului general, Gabriel Prună – designer CAD, Ruxandra Pilsiu – specialist comunicare și PR, Tudor Dodoi – supervizor șantier.

Umătorii ani au adus și mai mulți speciliști români în cadrul proiectului ITER. Din 2016 face parte din echipă și Sorin Neagu, expert în controlul calității.

În 2017 și 2018 au venit și cei mai noi membri ai echipei: Andreea Asănduleasa – project assistant, Costel Moscalu - Electrical Installation Engineer Tokamak Complex, Nicoleta Pintea – planificare logistică, Alexandru Olteanu – inginer mecanic, Marian Crețu – document management support officer, Ion Dobre – inginer montaj electric, Liliana-Florentina Dasu – financiar, Mihai Donea – inginer de proces punere în funcțiune, Georgian Drăgan – civil structural engineer, Irina Rossignol, control documentație.

În filmarea de mai jos poți urmări câteva momente dintr-o zi de lucru a românilor de la ITER. O să-i vezi la muncă pe designerii Răzvan Rusenescu, Mihai Condilă și Andreea Novac, pe Sorin Neagu, reponsabil cu control calității și pe inginerul Leontin Carafa, în inspecție pe șantier.

 

Share articol: